luni, 27 aprilie 2009

Inceputuri ( partea a II-a )

        Se legana intinsa intr-un hamac si privea stele ,erau atat de departe de ea , dar nu asta conta , important era ca se putea bucura de acel moment de liniste,putea savura fiecare clipa , fiecare sunet , chiar si soaptele adierii unui vant lin si cald de primavara. Era una dintre putinele clipe in care nu analiza nimic , lasa tainele sa stapaneasca fiinta ei , gandurile i se pierdeau  jucause printre frunzele copacilor, iar degetele rupeau fire de iarba a caror mireasma o inspira. Astfel de momente durau putin ,insa erau atat de perfecte … privirea ei era ratacita , in ochii ei negrii se oglindeau universuri indepartate, insa ceea ce ea nu stia inca, urma sa fie menirea ei in universul in care supravietuia. Un fior o cutreiera, fara sa stie de ce , atunci se intrerupse momentul acela magic de liniste si perfectiune, iar noi ganduri si sentimente ii invaluia fiinta. Era deosebita …si in sfarsit ea incepuse sa fie constienta de imposibilitatea ei de a fi ca si ceilalti, gand care ii sterse linistea de pe chip. Se ridica incet, privirea ii era trista si rece … cateva suvite din par ii aluneca pe fata palida si perfect conturata…

        “ Candva, o sa realizezi cine esti… Atunci vei stii ca tu esti singura care poate sa schimbe ceva …ca tu esti singura care poate salva tot sau poate blestema tot… ca nu e nimeni care sa iti ia povara atunci cand gresesti, ca nu e nimeni care sa vada ceea ce tu salvezi…tu o sa creezi regulile, insa vor fi regulile pe care tu le vei urma; nu e nimic mai prejos decat a-ti incalca propriile reguli, insa nu uita : ai intotdeauna libertatea de a alege. Intre bine si rau. Indiferent de alegere…vei fi de neinvins…”

        Visul se repeta mereu.Cineva ii spunea asta mereu. Cineva din vis.Aceeasi voce. Mereu.

        Pornise incet inspre casa, furioasa din cauza pierderii seninatatii sufletesti si era invidioasa …” daca eu nu pot privi senina stelele cerului , atunci , nimeni sa nu poata !” …stranse din pumni si se indeparta…

        Un val de nori acoperi cerul, iar leaganul se misca din nou…


( va urma ) 

2 comentarii:

Daniel spunea...

imi place- chiar foarte mult (desi poate nu crezi), dar credeam ca are legatura cu partea I. sau ar trebui sa mai am rabdare, inainte de a trage concluzii?

Ramo spunea...

da , exact, ai dreptate, e nevoie de rabdare :)