looking for...

My world

Tu in ce lume traiesti ? Ai o lume a ta? Poate ca da , poate ca nu. Poate ca lumea ta e acolo unde ai copilarit, poate ca e intr-un loc pe care numai tu il stii , poate ca e acolo unde e persoana pe care o iubesti ...poate ca lumea ta e totul ...

Stii lumea aceea in care la 3 ani ti se spune la orice lucru pe care il faci " nu e voie , nu pune mana, ah doamne!... ti-am spus sa nu pui mana , uite ce ai facut " pe urma implinesti 7 ani dupa ce ai trecut de educatoarea caruia i-ai rupt rochia si pe care ai tras-o de par , sau care iti soptea poeziile cand erai la serbari si nici daca ti s-ar lua toate jucariile nu ti-ai mai aminti nici un afursit de vers din poezia aceea cu fluturi sau furnici. Deci ...incepe scoala si te gandesti ca astia chiar vor sa faca ceva cu tine , sa te puna intr-o cutie... si arunca in tine cu tot felul de cifre si ore si or sa iti interzica sa mai vorbesti cu tipul care mai devreme iti facea cu ochiul si propunea sa mergeti impreuna inspre casa , dupa orele de scoala. Urmeaza tot felul de experimente , care bineinteles presupun si unele pierderi cum ar fi niste ferestre, lacrimi, note proaste si pedepse. Si chiar si rochia vecinei, dupa un accident cu bicicleta, exact in momentul cel mai fericit, cand credeai ca poti sa nu mai te ciocnesti de fiecare copac.

A trecut ceva vreme de atunci si eu inca traiesc in lumea mea... putin cu capul in nori. Dar sunt fericita...atat timp cat inca alerg desculta prin beltile lasate de ploile de vara, cat inca citesc carti noptile, sau merg la tara ascultandu-mi parintii povestind, pierzand sirul povestilor lor, gandindu-ma cat ii iubesc... cat inca...pot sa vizez in lumea mea.

Dar...cum e in lumea ta?... nu-mi spune ca sunt singura care alerg prin belti...